Putem opri distrugerea Plajei CORBU

Bogdan Bola:

Așa arată azi plaja Corbu, mutilată de construcții și de cifre mincinoase. Altfel nu am cum să o zic, când unii măresc din pix de peste 400 de ori (da, patru sute) suprafața unui habitat natural, pentru a justifica apoi că procentul ocupat de clădiri este "nesemnificativ"? Și mai ales, cum de nu a observat nimeni de la Rezervația Biosferei Delta Dunării sau de la Agenția de Mediu, că datele oficiale transmise de Ministerul Mediului, sub care ele funcționează, sunt altele decât cele care apar în studiul dezvoltatorului imobiliar? Dacă veți avea cinci minute de răbdare și atenție, veți citi și înțelege cum am ajuns în acest punct.

Actul care a stat la baza emiterii avizelor de mediu pentru construirea complexului de 24 de imobile pe plaja Corbu a fost un "studiu pentru evaluare adecvată", făcut de o firmă din Brașov la cererea dezvoltatorului. Din el rezultă că impactul construcțiilor asupra habitatelor naturale din zonă este aproape nul, furnizând date și cifre în acest sens. Dar sunt acele cifre corecte sau sunt manipulate pentru a servi intereselor constructorului? Haideți să vedem ce spune studiul, mai întâi..:

- pag. 82 - "s-a identificat un singur tip de habitat de interes comunitar - 2110 - Dune mobile embrionare. Impactul direct (al construcțiilor) asupra habitatului 2110 constă în ocuparea cu construcții (18 imobile) a unei suprafețe ... în total de 7694,14 ha. Conform formularului standard (trimis de RO către UE), la nivelul Sitului Natura 2000 ROSCI0065 Delta Dunării, suprafața ocupată de habitatul 2110 este de 1% din suprafața sitului, adică 4540,37 ha, de unde rezultă că procentul pierdut din habitatul 2110 este de 0.01694%. Considerăm acest procent ca NESEMNIFICATIV și evaluăm impactul direct al proiectului propus asupra habitatului Dune mobile embrionare va NESEMNIFICATIV".

Această informație - suprafața de 4540.37 ha a habitatului 2110, procentul de 0.016% și cuvântul "nesemnificativ" - se repetă obsesiv în paginile ce urmează - iar la pagina 88 se menționează și cel de-al doilea proiect imobiliar, cel cu șase imobile, care ar ocupa și el 0.2556 ha din habitatul 2110 Dune mobile embrionare: "Total - 1.021 ha (adunarea este greșită de către evaluator) posibil afectate de impactul cumulativ, adică 0.02248% din suprafața habitatului la nivelul sitului". Ca fapt divers, cel de-al doilea complex de șase clădiri, apare la pagina 88 ca ocupând 0.84 ha, nu 0.2556 ha..o diferență măricică, aș zice eu :)

De ce obsesia aceasta cu procentele? Ei bine, răspunsul vine chiar din avizul FAVORABIL dat de Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării către constructor și spre știința Agenției pentru Protecția Mediului Constanța: "Din analiza documentației, coroborată cu vizita pe teren, pentru habitatul 2110 s-a cuantificat de elaborator o pierdere de 0.769 ha, reprezentând un procent de 0.0169% din Delta Dunării (complet fals procentul dat!), procent care se regăsește în valoarea țintă stabilită de ANANP de 0.059%, conform obiectivelor de conservare specifice, elaborate de ANANP conform Circularei nr. 4654/02.07.2020 a MMAP".

Practic: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate a impus un procent pe care nu îl poți depăși cu construcții în zone protejate. Dacă ai trece peste 0.059%, ai interdicție la a ridica imobile. Rezervația a zis că după vizita în teren, procentul este mult mai mic - 0.0169%, așa cum a declarat și evaluatorul. Însă în baza a ce se raportează?!? La suprafața totală a habitatului 2110 Dune mobile embrionare, evaluată în acest studiu la 4540 ha.

⚠️ TOATE DATELE OFICIALE, transmise de România către Uniunea Europeană și care apar în documente și studii ale cercetătorilor Ministerului Mediului, arată că suprafața totală a habitatului 2110 Dune mobile embrionare este de 11.4 ha. Practic, în studiul de evaluare adecvată comandat de constructor, suprafața totală a habitatului 2110 a fost umflat de 412 ori!!! :) De ce? Pentru ca procentele să fie cele care trebuie, sub acea limită impusă de către ANANP de 0.059ha.

Iar dacă facem calculele în mod corect, în baza informațiilor oficiale (se găsesc pe site.uri ale ministerului), procentul de ocupare a celor 18, respectiv totalul de 24 de clădiri este următorul:

➡️ 18 clădiri ocupând 0.769 ha reprezintă 6.745% din cele 11.4 ha ale habitatului

➡️ cele două proiecte, însumând 24 de clădiri și ocupând 1.025 ha reprezintă 8.991% din cele 11.4 ha ale habitatului.

Mie nu mi-a plăcut matematica niciodată, însă până și eu știu că 8.991% este "puțin" mai mare decât 0.059%. Și prin urmare, nu ar fi avut voie în vecii vecilor să construiască în acel habitat de importanță comunitară (europeană), ocupând aproape o zecime din suprafața acestuia cu construcții. Întrebarea este: de ce nimeni de la ARBDD sau APM Constanța nu a sesizat această discrepanță uriașă? Chiar și acum, în ceasul al 12-lea, când au mai făcut o serie de controale și au găsit totul în regulă?!

Toate aceste date le voi trimite astăzi Prefecturii Constanța, pentru a servi în acțiunea în instanță sau pentru alte demersuri legale, mai mult decât urgente și necesare. De asemenea, voi trimite o nouă serie de sesizări către Ministerul Mediului (având în vedere, totuși, că datele lor oficiale au fost "greșite") și către Prim Ministrul Nicolae Ciucă. Le prezentăm din nou, fapte concrete, nu gargară politicianistă.

⚠️Și dacă tot nu e de ajuns, le mai amintim tuturor celor care spun în continuare că nu există ceva nelegal în toată această afacere: Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, menționează la art.28 pct. (9):

"În situaţia în care siturile incluse în reţeaua «Natura 2000», identificate conform legislaţiei în vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000, după caz, sunt cele privind:

a) sănătatea sau siguranţa publică;

b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu;

c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene.

Ei bine, doamnelor și domnilor de la ARBDD, ANANP, APM și Ministerul Mediului..vă rog eu mult să-mi indicați cum ajută la sănătatea mea cele 24 de clădiri ridicate în rezervație naturală, prin ce se aduce un beneficiu major habitatului de importanță comunitară sau ce motive imperative de interes public servesc cele 24 de construcții din beton pe plajă? Nu vă întreb și de punctul de vedere al Comisiei Europene, că probabil v-ar fi dat în cap cu el, dacă l-ați fi cerut.